Eu pov:
De atunci, Sakura si Naruto pretrecura cam 3 luni pe muntele broastelor. S-au antrenat intensiv zi de zi, stapanind noi jutsuri puternice si periculoase. Jiraya era foarte dur cu ei, dar cei doi erau seriosi si perseverenti. Naruto invata sa-si controleze chakra de vant si puse stapanire pe o tehnica foarte puternica numita RasenShuriken, iar Sakura isi stapani chakra de fulger si invata si ea tehnici puternice. Au inceput prin a invata sa se autocontroleze indiferent de situatie si sa ramana cat mai calmi, si terminara prin a invata tehnici multe.
Trecura si acele 3 luni cat ai clipi. Jiraya ii anunta ca pot sa-si continue calatoria, sau sa se intoarca in sat. Naruto si Sakura alesesera sa se intoarca, evident. Le era dor de prieteni si familie, mai ales Sakurei, numai ea avea parinti dintre amandoi. Dar oricum, ambii vroiau sa se reintoarca in sat. Intr-o saptamana, fura inapoi, au strabatut un drum lung si obositor, dintr-o lumea ciudata inapoi in lumea oamenilor. Cand ajunsesera inapoi in sat, ramasera socati. Ultima data il lasara complet distrus, iar acum era mai frumos ca inainte. Parca nici nu fusese distrus. Toate cladirile fura renovate, si cele vechi, acoperisurile distruse aveau alte forme mai frumoase. Poate ca nu era ceva special in a renova satul dupa o distrugere serioasa, dar faptul ca arata putin altcumva, plus timpul trecut, le dadura celor 2 senzatia ca satul era schimbat radical, nu doar reparat.
-Waw, nu-mi imaginam satul atat de schimbat! spuse Sakura uimita.
Naruto nu raspunse la afirmatia Sakurei, ci doar statea si privea uimit.
Tsunade pov:
Azi am primit vestea ca cei 3 s-au intors in sat. Sunt incantata. Sunt foarte curioasa sa vad cum au devenit de puternici. Ii vad de pe geamul imens al biroului meu, in fata cladirii. Par incantati, dar Jiraya e serios.Prea serios pentru firea sa. Aud deodata doua ciocanituri in usa, si fara sa dau voie sa intre, isi fac aparitia ceii doi consilieri. Cine naiba le-a dat voie sa intre si ce vor?! Numai cand ii vad imi scot peri albi! !Ma enerveaza la culmea imposibilului. Pun pariu ca iarasi Danzou si-a bagat treburile aici din moment ce ei doi au aparut.
Se uita destul de serios la mine.Probabil au aflat de intoarcerea lui Naruto. Ma intreb ce au de zis iarasi.
-Tsunade! spuse baba sclifosindu-se in timp ce eu ma uita cu nerbadare la ea sa spuna odata ce doreste. Tsunade! iarasi imi repeta numele. Trebuie sa vorbim serios depsre Naruto. Era vorba ca stau un an, nu doar 3 luni. E foarte periculos pentru sat. Trimte-i inapoi!!
-Sti bine ce s-a intamplat acum 3 luni.Nu vrem sa se repete povestea! spuse afurisitul celalalt.
-Nu e problema voastra ce fac in legatura cu Naruto ! Am incredere deplina in el.
Cu asta i-am pus la punct. Lasa biroul fara a mai zice ceva
Eu pov:
Cei doi sunt primiti cu veselie de Tsunade. In restul zilei, isi viziteaza toti prietenii. Tot in acea zi, Naruto ii marturisi Sakurei ceva foarte delicat si intim. Ca o place pe Hinata... Sakura fu placut surprinsa la aflarea vestii, dar la rugamintea lui Naruto inca nu putea spune absolut nimanui. Oricum, Naruto si Sakura s-au intalnit ci cu Hinata, si a fost un moment tare emotionat. Amandoi se comporata ciudat unul in preajma celuilalt.
Trecu si ziua aceea, in urmatoarea aveau doar ei doi o misiune mai usoara: sa escorteze un lord feudal inapoi la locuinta sa. Evident, era o persoana foarte bogata, iar servicile lui Naruto si Sakura fura rasplatite regeste. Spre intoarcere insa, vor avea parte de o supriza cam neplacuta.
Cei doi treceau printr-o poiana intr-o padure foarte frumoasa. Erau veseli si se distrau de minune, pana la un moment dat. Ajunsera la un lac foarte mare in mijlocul padurii si mersesera pe apa. Cand, la un moment dat, un corb zbura deasuprea capului lor. Sakura simti ceva ciudat in legatura cu corbul imediat.
*Un corb, ce ciudat, pe aici nu sunt prea multi
corbi.Am o presimtire rea...*gandi ea nelinistita.
Naruto pov:
Observ o oarecare neliniste pe fata lui Sakura-chan. Se pare ca ceva o derajeaza. Ma inteb ce. A devenit tacuta dintr-o data. Oare s-a dat seama de ceva si nu-mi spune? Pasim amandoi linistiti pe apa, pana dam de pamant. Dar ea, tot la fel de serioasa ramane. O privesc indelungat timp de cateva secunde, apoi inaintam spre o pajiste mare, langa o margine de padure. La un moment dat se opreste, si ma opreste si pe mine punandu-si mana in fata pieptului meu ca o bariera. Ma priveste ciudat si serios. Pare a fi ceva grav. O cunosc! Imediat ce e serioasa, s-a intamplat ceva.
-Stai pe loc!!spuse ea incruntandu-si privirea. Nu fa nici macar un pas!
Atitudinea ei ma sperie de-a dreptul. Sa nu fac un pas? Mi se pare ciudat, dar aleg sa-i dau ascultare. Pana la urma, stie ea de ce.
-S-a intamplat ceva? intreb eu ca un copil nevinovat.
-Sub picioarele noastre sunt minibombe! spuse si mai serioasa.
Minibombe? Despre ce vorbeste? Cum si-a dat seama? Ma uit putin la pamantul de sub picioarele mele si obserb ca portiunea de pamant de sub noi e mai diferita. Iarba e mai inchisa la culoare si mai scurta, si mici goluri de pamant. Cum de a fost asa atenta? Si daca observam, tot nu sesizam ca ar fi ceva in neregula.
Sakura pov:
De ceva timp mi-am dat seama ca ceva nu e in regula. De cand a trecut acel corb deasupra mea, nu am avut liniste, si se pare ca temerile mele s-au adeverit. Ma intreb cine e inamicul nostru. Stiu ca ne urmareste de ceva vreme si ca a trimis cioara aia sa ne supravegheze pe mine si Naruto. Dar de ce? Ce vrea? Il vad pe Naruto cum ma priveste nelinistit. Ii fac un semn sa facem sigiliile tehnicii de substitutie. Dupa o secunda, in locul nostru apar doua buturugi care declanseaza exploziile. Stiam eu ca e o capcana. Eu si Naruto sarim cativa pasi mai in fata. Inaintea noastra, apar doua siluete intunecate. Nu le vedem prea bine din cauza soarelui puternic si al departarii prea mari. Il aud pe unul dintre ei zbierand si vorbind intr-una zapacindu-l pe celalalt. Dupa inca cteva secunde, reusesc sa-mi dau seama cine sunt cei doi. Si cand vad, raman socata de-a dreptul.
Naruto pov:
Nu pot sa cred! Ce cauta astia doi aici? Ma sa ka! Norii rosii si robele negre!!! E clar, sunt din Akatsuki! Dar si pe cei doi ii recunosc. Unul e Itachi Uchiha, iar celalalt, unul blond ca si mine cu ochi albastri, dar cu o tunsoare chiar ciudata, se numeste Deidara. Sakura-chan!!! E prima data cand il intalneste pe Itachi. Ma intreb cum va reactiona. Dar si mai important ca vor? Oare pe mine?Ma intreb ce va iesi din intalnirea asta de gradul 0.
Deidara pov:
Cum stau astia doi si se uita la noi. Cred ca si-au dat seama cine suntem, sau mai degraba ce reprezentam. Sper ca osa faca pei ei de frica!! Ce netrebnic sunt!! Misiunea mea si al lui Itachi e sa prindem jinchurikiul. Se vede pe fetele lor ca n-au habar de nimic. Dar ma enerveaza ca am fost trimis cu Itachi sa-l prindem. Ma rog, sefu' a zis ca Itachi l-a mai intalnit, iar abilitatile mele sunt necesare si puternice. Ma bucur macar ca a recunoscut ca sunt puternic. Ii privesc pe copilasii astia doi cu un zambet lacom si o privire sadica. Se pare ca au reusit sa-mi dejoace planul cu minibombele, dar sa vad cum se vor descurca in continuare. Nu vor mai avea acelasi noroc. Jur!!!
Acest album nu are incă nici un comentariu.